Cuvant inainte

Nici un pas n-a mai urcat de mult spre cer,
strazile s-au drapat cu parfum de piper,
mi-e gandul spre lume,in odaie e ger
si pasul ma poarta spre al Lunii oier...

Trec printre arbori rastigniti la hotare,
pribeag zodier pe altarul de zare,
pamantu-i departe,incoltit de clestare,
sunt soare de-argint intre ceturi de mare...

Urasc perfectiunea si visul ce moare,
limita salii de asteptare
din gara cu aer de inchisoare
a vietii traite-n zadar.Vreau desteptare.

Nu vreau viitor trait in trecut
stiind ca nici unul din noi nu-i etern.
Vreau clipa sa prind c-un fugarnic sarut
si-n pagina alba,poeme s-astern.

joi, 3 martie 2011

In aceasta secunda

  Undeva,oriunde,s-a ratacit timpul
  in fumul verzui al ierbii
  aflate cu bratul ridicat spre cerul
  incremenit in aceasta secunda.
  Undeva,oriunde,s-a ratacit femeia
  ascunsa in bratele iubitului
  ce-si aprinde lenes tigara,
  jertfa pe altarul dragostei
  consumata in aceasta secunda.
  Undeva,oriunde,s-a ratacit luna
  intr-un taxiu al noptii,
  dupa cheful din carciuma afumata
  unde intalnise soarele,
  sticlos in aceasta secunda.
  Undeva,oriunde,s-a ratacit viitorul
  intr-un imposibil trecut,
  ca o ghiara logodita cu ora
  rasturnata in aceasta secunda.
  Undeva,oriunde,m-am ratacit eu
  intre gandurile strigate spre tine,
  logodnica mea imposibila,
  asculta-ma in aceasta secunda.
Publicat de la
Etichete: , , , , , ,

2 comentarii:

  1. Anonim4 martie 2011 la 10:58

    nadejdea in Dumnezeu sa nu piara niciodata ... pentru ca dragostea adevarata si sincera doar de la Dumnezeu si prin Dumnezeu se primeste !

    RăspundețiȘtergere
  2. Unknown4 martie 2011 la 11:46

    Nu pot decat sa-ti dau dreptate.Este singurul care iubeste cu adevarat,sincer si neconditionat.Si toata dragostea Lui se indrepta catre noi.

    RăspundețiȘtergere

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)