strabatut de gandul tau albastru
dupa ce-a fugit din viitorul ieri
incalcit in coama unui cal maiastru,
drum ce duce catre netraita viata
ametit de roata unui carusel,
imbracat de vise-n lacrimi de dulceata
si purtand pe crestet zahar caramel,
drum pasit in vidul de silaba schiop
strajuit de arbori roditori de stele,
cercetat de veacuri de-un savant miop
posesor de patimi si-avantari rebele,
drum ce se sfarseste unde paralele
se-ntalnesc, in fine, intr-un punct comun,
barca de hartie cu vorbele mele
poart-o peste lume catre nu stiu cum,
las-o sa pluteasca,ca o amagire,
pasare de apa prefacuta-n scrum
renascand doar pentru ultima-ntalnire,
drum fara de capat,drum sfarsit in drum.
sheet,toate drumurile duc la Roma nu?flashurile tale sunt simpatice...
RăspundețiȘtergereImi place foarte mult cum scri ,iar ultimul vers are un inteles atat de frumos ,durumul este infinit pentru ca dupa ce traversezi un drum ,o poteca o incepi pe alta ( dupa ce treci prin poteca vietii o incepi pe cea a mortii ) Superb.
RăspundețiȘtergere