Cuvant inainte

Nici un pas n-a mai urcat de mult spre cer,
strazile s-au drapat cu parfum de piper,
mi-e gandul spre lume,in odaie e ger
si pasul ma poarta spre al Lunii oier...

Trec printre arbori rastigniti la hotare,
pribeag zodier pe altarul de zare,
pamantu-i departe,incoltit de clestare,
sunt soare de-argint intre ceturi de mare...

Urasc perfectiunea si visul ce moare,
limita salii de asteptare
din gara cu aer de inchisoare
a vietii traite-n zadar.Vreau desteptare.

Nu vreau viitor trait in trecut
stiind ca nici unul din noi nu-i etern.
Vreau clipa sa prind c-un fugarnic sarut
si-n pagina alba,poeme s-astern.

sâmbătă, 19 martie 2011

Prima porunca

Dormeam linistit si senin invelit de placenta,
un somn fara vise,leganat amniotic.
Despre mine aflasem dintr-o stire recenta
sosita pe cai nestiute.Haotic,
niste simturi sosesc sa ma-nbrace
cu haine de-auz,pipait si miros,
nu-mi pasa de ele dar nu am ce face,
ma fac sa tresar in somnu-mi frumos.
Aud glasul mamei cantandu-mi duios,
miros bucuria din ochii ei cand
se mangaie tandru pe pantecul gros,
ma misc pipaind-o si-i spun: in curand.
Si timpul alearga,nimic nu-l opreste,
sorocul iesirii in lumea de-afar'
soseste.Ma zbat,mama racneste,
chemat de strigare-ai dintr-o data rasar
cu capu-nainte,urland voiniceste
de frica luminii zarita-nprejur.
Mirosuri straine si frig ma cuprinde
si lumea cea noua prinde contur,
plang dupa leaganul cald de-nainte
din care plecat-am pe-un drum nestiut,
dar mama spre mine un brat isi intinde
la sanu-i ma trage si tac si-o ascult
cum prima porunca la ureche-mi sopteste
in graiul uitat al primului cult:
TRAIESTE !

6 comentarii:

  1. nasterea ar trebui sa fie prima minune a lumii...
    o minunata insiruire de versuri am citi acum...ai scris tulburator de frumos...
    sper pentru tine ca esti tata si ai participat la aceasta bucurie...eu o cunosc doar din auzite...
    da...tare...tare frumos ai scris :)

    RăspundețiȘtergere
  2. pandhora: da,nasterea este minune si pedeapsa,basm si cosmar,bucurie si tristete;depinde doar de noi cum simtim momentul asta divin.O stiu pentru ca am trait-o.

    RăspundețiȘtergere
  3. mi-a placut cum ai raspuns "basm si cosmar"...genial

    RăspundețiȘtergere
  4. O înşiruire de cuvinte, de imagini, de cântece se desfăşoară pe retină... filmul vieţii de dinaintea existenţei... frumuseţea atingerii vieţii, a mamei, a lumii, cu privirea, pentru prima oară. Frumuseţea poeziei tale, ce încântă tot. Auz; văz; gând. :)

    RăspundețiȘtergere
  5. Nici nu stiu ce sa spun .Imi place foarte mult ca ai povestit ca si cum tu esti acel copil nou nascut ,sigur ca toti am fost odata ,dar ma indoiesc ca vreunul isi mai aminteste ,de aceasta mi se pare induiosator sa-ti inchipui cum a fost atunci cand ai deschis prima data ochii spre lume.

    RăspundețiȘtergere
  6. tuturor: eu incerc sa fiu in fiecare zi un nou nascut,sa descopar lumea pentru prima oara si cu ocazia asta sa incerc a ma descoperi pe mine;traiesc mereu cu acea convingere ca numai incercand sa revenim la puritatea,nevinovatia si nestiinta pruncului putem dobandi capacitatea intelegerii misterelor vietii.

    RăspundețiȘtergere