Cuvant inainte

Nici un pas n-a mai urcat de mult spre cer,
strazile s-au drapat cu parfum de piper,
mi-e gandul spre lume,in odaie e ger
si pasul ma poarta spre al Lunii oier...

Trec printre arbori rastigniti la hotare,
pribeag zodier pe altarul de zare,
pamantu-i departe,incoltit de clestare,
sunt soare de-argint intre ceturi de mare...

Urasc perfectiunea si visul ce moare,
limita salii de asteptare
din gara cu aer de inchisoare
a vietii traite-n zadar.Vreau desteptare.

Nu vreau viitor trait in trecut
stiind ca nici unul din noi nu-i etern.
Vreau clipa sa prind c-un fugarnic sarut
si-n pagina alba,poeme s-astern.

sâmbătă, 12 martie 2011

Dorinta

Tare-as vrea sa fiu blestemul
Ce te-apasa dimineata,
Gandurilor sa-ti fiu ghemul
Ce le-aduna noaptea ata,
Dorurilor sa fiu tinta
Imobila-n asteptare,
Pulberea ce-ti umple flinta
Dragostei la vanatoare.
Tare-as vrea sa-ti fiu descantec
Si de rele sa te apar,
Glasului tau sa fiu cantec,
Amnar scanteie sa scapar,
Sa aprind o valvataie
Ce se stinge c-un sarut,
Sa fiu nor si sa fiu ploaie,
Sa fiu toate astea-am vrut.
Insa alta mi-e ursita
Si menirea si destinul.
Tu sa-mi fii pe veci iubita
Ce ma face sa-ndur chinul
Dorului si asteptarii,
Noptilor insingurate,
Val pierdut in largul marii
Ce mi-e casa si cetate,
Mare ce ascunde-n pantec
Doua nave scufundate:
Tu blestem,iar eu,descantec.

Un comentariu:

  1. tare frumoasa cadenta acestor versuri...
    si da...cred ca suntem pe rand cu totii blestem si descantec...

    RăspundețiȘtergere