Juramantul revenirii

Intors din lungi calatorii involburate
va regasesc pe-aceleasi pagini calde
trudind din greu cu litere sapate
pe tastaturi gemand de febra dgetelor albe.

Am revenit mai vechi si mai salbatic,
salbaticit de-o lume fara suflet
sperand la transformarea in diavol emblematic
ce bantuie prin vise,urland fara de sunet.

Uitat-am tot ce-a fost frumos si bun in viata
sub ochii celor ce-au crezut ca-s o paiata
avand destinul de-ai distra in piata
cu lacrimile mele de dulceata.

Mai sper ca undeva,ascunsi de lume,
mai sunt si oameni calzi,cu ganduri bune,
rugandu-se in taina de bine,facand glume
si incercand alaturi de ei,adepti mai multi s-adune.

De-i voi gasi,alaturi de ei m-oi aseza pe veci
si incerca-voi zilnic sa-ndrept ce-i stramb in jur
voi face pentru cei ce ratacesc,poteci
spre-a-si regasi umanul pierdut candva,va jur.

De nu,precum un pustnic sadind flori in desert,
voi preumbla prin lume fara rostiri desarte,
voi sti sa lupt,sa-ndur,sa uit,sa iert
si din a mele versuri sa vad crescand o carte.

Parfumul inimii

Toba mare a cordului
isi canta ritmul sacadat,
uniform - marcant,obsesiv:
bum-bam,bum-bam,bum-bam...
Calatoresc,exursionist virtual,
intr-o lume deschisa lumii
si luminii
si sufletelor.
La granita unei rame de tablou,
ploua soptit,monoton,
intens invaluitor,
o alcatuire de cuvinte
cu iz de lavanda,
de fan si salcam,
de miere si trandafiri regali,
de copil.
Corul amintirilor
inunda scena memoriei
si toba grabeste ritmul,
transformandu-l in rapait de
sentimente contradictorii.
Ta-ra-ram-pam-pam,
ta-ra-ram-pam-pam,bum!
Si de sub lovitura sangelui
tasneste,renascut din uitare,
parfumul inimii.