Intors din lungi calatorii involburate
va regasesc pe-aceleasi pagini calde
trudind din greu cu litere sapate
pe tastaturi gemand de febra dgetelor albe.
Am revenit mai vechi si mai salbatic,
salbaticit de-o lume fara suflet
sperand la transformarea in diavol emblematic
ce bantuie prin vise,urland fara de sunet.
Uitat-am tot ce-a fost frumos si bun in viata
sub ochii celor ce-au crezut ca-s o paiata
avand destinul de-ai distra in piata
cu lacrimile mele de dulceata.
Mai sper ca undeva,ascunsi de lume,
mai sunt si oameni calzi,cu ganduri bune,
rugandu-se in taina de bine,facand glume
si incercand alaturi de ei,adepti mai multi s-adune.
De-i voi gasi,alaturi de ei m-oi aseza pe veci
si incerca-voi zilnic sa-ndrept ce-i stramb in jur
voi face pentru cei ce ratacesc,poteci
spre-a-si regasi umanul pierdut candva,va jur.
De nu,precum un pustnic sadind flori in desert,
voi preumbla prin lume fara rostiri desarte,
voi sti sa lupt,sa-ndur,sa uit,sa iert
si din a mele versuri sa vad crescand o carte.
un jurnal de incercari literare o harta a cautarilor interioare un semn ca inca sunt aici o iluzie de avatar incendiat un bun gasit inainte de bun ramas
Cuvant inainte
Nici un pas n-a mai urcat de mult spre cer,
strazile s-au drapat cu parfum de piper,
mi-e gandul spre lume,in odaie e ger
si pasul ma poarta spre al Lunii oier...
Trec printre arbori rastigniti la hotare,
pribeag zodier pe altarul de zare,
pamantu-i departe,incoltit de clestare,
sunt soare de-argint intre ceturi de mare...
Urasc perfectiunea si visul ce moare,
limita salii de asteptare
din gara cu aer de inchisoare
a vietii traite-n zadar.Vreau desteptare.
Nu vreau viitor trait in trecut
stiind ca nici unul din noi nu-i etern.
Vreau clipa sa prind c-un fugarnic sarut
si-n pagina alba,poeme s-astern.
strazile s-au drapat cu parfum de piper,
mi-e gandul spre lume,in odaie e ger
si pasul ma poarta spre al Lunii oier...
Trec printre arbori rastigniti la hotare,
pribeag zodier pe altarul de zare,
pamantu-i departe,incoltit de clestare,
sunt soare de-argint intre ceturi de mare...
Urasc perfectiunea si visul ce moare,
limita salii de asteptare
din gara cu aer de inchisoare
a vietii traite-n zadar.Vreau desteptare.
Nu vreau viitor trait in trecut
stiind ca nici unul din noi nu-i etern.
Vreau clipa sa prind c-un fugarnic sarut
si-n pagina alba,poeme s-astern.
sa creasca si sa o vedem :)
RăspundețiȘtergerema bucur ca ai revenit >:d<
bine ai revenit :)
RăspundețiȘtergereMi-a placut mult sintagma ,,lacrimi de dulceata":)
RăspundețiȘtergere