Adio fara de cuvinte

Ma-ntrebi intr-una daca te iubesc.
Dar nu astepti raspunsul niciodata,
te-ntorci si pleci.In urma ta privesc
si ma intreb de vei afla vreodata.

Nici nu mai cred ca-ti pasa ce voi spune,
sau daca port in suflet sentimentul.
Oare mai stii care e al meu nume?
Macar porecla mi-o mai stii?Poetul?

Prefer sa nu te-ntreb,stiind raspunsul:
sunt anonimul care te-a iubit,
asa cum esti,cu rasul si cu plansul,
cu ochi in care-o stea a stralucit.

Te bucurai cand iti scriam poeme
si te faleai cu ele-n lumea toata,
simtindu-te vedeta-ntre boeme.
Dar n-ai citit niciunul.Niciodata.

Ramai in lumea ta de vise goala,
vei fi fantoma dragostei trecute,
o corigenta la a vietii scoala,
o anonima-ntre necunoscute.

Iti spun adio fara de cuvinte
si te ascund in a uitarii noapte.
Viata merge iute inainte,
raman s-ascult ale tacerii soapte.

Daca as fi

Daca as fi turn,
m-as inchide in mine
si cheia grea a intrarii
as arunca-o in santul cu apa,
plin de crocodili
flamanzi.
Daca as fi timp,
mi-as opri secundele
si le-as intoarce din drum
pana la ora zero.
cand nu eram
nascut.
Daca as fi pasare,
mi-as ingheta zborul
si as incremeni aripa,
ramanand suspendat intre cer
si pamantul asteptand
caderea.
Daca as fi apa,
m-as inneca in mine insumi
si mi-as umple plamanii
de curgerea neodihnita
pana la ultima
picatura.
Daca as fi vers,
mi-as risipi cuvintele
si le-as face doar litere,
ascunzand sub intelesul lor
bunele si relele
lumii.
Dar sunt doar om
si nu-mi pot face decat
vise.