Cuvant inainte

Nici un pas n-a mai urcat de mult spre cer,
strazile s-au drapat cu parfum de piper,
mi-e gandul spre lume,in odaie e ger
si pasul ma poarta spre al Lunii oier...

Trec printre arbori rastigniti la hotare,
pribeag zodier pe altarul de zare,
pamantu-i departe,incoltit de clestare,
sunt soare de-argint intre ceturi de mare...

Urasc perfectiunea si visul ce moare,
limita salii de asteptare
din gara cu aer de inchisoare
a vietii traite-n zadar.Vreau desteptare.

Nu vreau viitor trait in trecut
stiind ca nici unul din noi nu-i etern.
Vreau clipa sa prind c-un fugarnic sarut
si-n pagina alba,poeme s-astern.
Se afișează postările cu eticheta definitii. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta definitii. Afișați toate postările

sâmbătă, 21 mai 2011

Tu cum ai defini ?(pentru Bianca,raspuns in loc de coment)

Tu cum ai definii: nenorocul, uşile închise, dragostea, despărţirea, strigătul şi pasul absent?
Bianca a lansat intrebarea asta ca o provocare a ultimei postari.Sa incercam un raspuns:


             Nenorocul


Sa vin pe lume,mi-a sosit sorocul
si m-am nascut nevinovat si pur.
Nu mi-am ales eu data si nici locul
si nici pe-acei ce-mi sunt de imprejur.
Cand am vazut ca stiu ce-i roata,focul,
ca ma-nvatau sa bat,sa fur,sa-njur,
mi-am spus in taina:asta-i nenorocul.


            Usile inchise


Visam ades la sufletul pereche
ce ma asteapta,undeva,pe drum.
Acum,mi-e visul amintire veche
si ce-mi doream s-a prefacut in scrum,
caci am crezut ce soarta imi promise:
frumoasa si desteapta,eleganta,
cu ochi din stele si cu par de fum,
ma-ndragostisem,i-am batut in poarta,
dar sufletu-i era cu usile inchise.


              Dragostea


Dragostea,poveste veche,
te loveste ca o streche,
uiti de tine,uiti de lume,
nu mai stii nici al tau nume
si alergi de colo-ncoace,
te-ai opri dar n-ai ce face;
nu te lasa la odihna,
sufletului nu-i da tihna,
e un vis si boala grea,
dar,blestem...ehh,dragostea...


              Despartirea


Ceva s-a rupt din tine intr-o seara
cand singur te-ai trezit si ratacit.
Habar n-aveai de unde ai venit
si-ncotro mergi pentru intaia oara.
De-aveai puterea sa o fi oprit,
sa-i spui cuvantul ce-o-ntorcea din cale,
azi i-ai asterne calea cu petale
si-ai strange-n palme timpul risipit.
Acum,ti-a mai ramas doar amintirea
si-un spin infipt in suflet:despartirea.


               Strigatul


Esti calator in lumi inchipuite
de-o minte de poet ,inchisa-n rime
ce-i publicat in ziare nevandute
(lumea citeste despre moda,crime,
nu-si pierde timpul cu visari desarte)
si care numai noaptea are parte,
de cititori ce-i inteleg efortul.
Esti barca incercand sa-si afle portul,
pierduta in furtuna creatoare,
esti soarele ce se ineaca-n mare
intr-un apus portocaliu si rece,
esti norul care peste luna trece
si lasa lupii fara motivare
sa urle lung si fara incetare
si esti ecoul gandului nascut,
tacere daltuita-n strigat mut.


             Pasul absent


Ploua cu lacrimi de iubiri pierdute
peste padurea sufletului meu
si raza diminetii nou nascute,
zideste-n ceruri mandru curcubeu.
Se-aude cant de pasari-gand in pagini
si din cuvinte ratacite-n vers,
se fauresc metafore,imagini
cu ce-a ramas din unduitu-ti mers.
Doar un tic-tac,e monoton si lent,
e tot ce mi-ai lasat:pasul absent.