Cuvant inainte

Nici un pas n-a mai urcat de mult spre cer,
strazile s-au drapat cu parfum de piper,
mi-e gandul spre lume,in odaie e ger
si pasul ma poarta spre al Lunii oier...

Trec printre arbori rastigniti la hotare,
pribeag zodier pe altarul de zare,
pamantu-i departe,incoltit de clestare,
sunt soare de-argint intre ceturi de mare...

Urasc perfectiunea si visul ce moare,
limita salii de asteptare
din gara cu aer de inchisoare
a vietii traite-n zadar.Vreau desteptare.

Nu vreau viitor trait in trecut
stiind ca nici unul din noi nu-i etern.
Vreau clipa sa prind c-un fugarnic sarut
si-n pagina alba,poeme s-astern.

vineri, 14 octombrie 2016

   Toamna

Vara a plecat,se pare,
Cu bagajul ei de soare
A lasat in urma ceata
Si bruma de dimineata.

Drum intins de frunze pale
Mi se-asterne azi in cale,
Le zdrobesc sub talpa-mi grea
Asteptand covor de nea.

In mireasma de gutuie
Si de nuca amaruie,
Zvon de must,negru si rece
Pasul rar mi-l va petrece.





Publicat de la

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)