Cuvant inainte

Nici un pas n-a mai urcat de mult spre cer,
strazile s-au drapat cu parfum de piper,
mi-e gandul spre lume,in odaie e ger
si pasul ma poarta spre al Lunii oier...

Trec printre arbori rastigniti la hotare,
pribeag zodier pe altarul de zare,
pamantu-i departe,incoltit de clestare,
sunt soare de-argint intre ceturi de mare...

Urasc perfectiunea si visul ce moare,
limita salii de asteptare
din gara cu aer de inchisoare
a vietii traite-n zadar.Vreau desteptare.

Nu vreau viitor trait in trecut
stiind ca nici unul din noi nu-i etern.
Vreau clipa sa prind c-un fugarnic sarut
si-n pagina alba,poeme s-astern.

miercuri, 26 septembrie 2012

Inger plangand

Ascuns de norul ratacind aiurea,
un inger plange-n pumnii stransi a rece
si lacrimile-i cad,udand padurea
prin care vara asta se petrece.

Aripile-i se zbat a zbor ucis de jale
si ochii mari se-nchid sub peoape,
inima-n piept o simte ca pe-o vale
in care vine dorul sa se-adape.

Sageata vanatorului din umbra
a intalnit in calea-i caprioara
si-a retezat de graba,crunta,sumbra,
o viata ce abia aflase primavara.

Un muget slab se ridicase-n ceruri,
cersind,cui ?- nu stiu - indurare
si ochii ei cuprinsi acum de neguri,
catau la puiul ce-o astepta-n carare.

De soarta lui plangea ascunsul inger,
stiind ca iarna e tot mai aproape
si singur,slab si far-al mamei uger
sub frunze moarte,incet o sa se-ngroape.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu