Cuvant inainte

Nici un pas n-a mai urcat de mult spre cer,
strazile s-au drapat cu parfum de piper,
mi-e gandul spre lume,in odaie e ger
si pasul ma poarta spre al Lunii oier...

Trec printre arbori rastigniti la hotare,
pribeag zodier pe altarul de zare,
pamantu-i departe,incoltit de clestare,
sunt soare de-argint intre ceturi de mare...

Urasc perfectiunea si visul ce moare,
limita salii de asteptare
din gara cu aer de inchisoare
a vietii traite-n zadar.Vreau desteptare.

Nu vreau viitor trait in trecut
stiind ca nici unul din noi nu-i etern.
Vreau clipa sa prind c-un fugarnic sarut
si-n pagina alba,poeme s-astern.

luni, 16 mai 2011

Furtuna de mai

A inceput acum pe cer razboiul,
toti norii se infrunta furiosi,
pe ulite stapan este noroiul
si oamenii se-nchina mai piosi.

Se naste tunet groaznic in inalturi,
e fiul fulgerului care s-a vazut,
coboara peste noi grabit,in salturi
si-apoi dispare-n vai,necunoscut.

Isi varsa cerul lacrimi cristaline
pe-obrazul ars al globului de lut
si din pamant se-nalta,drept,tulpine
de viitoare flori,parfum stiut.

Vantul nebun se-nvarte pe coclauri,
rotind un cantec intre frunze moi,
iar visul meu se umple de balauri
cu aripi de lumina,calde,noi.

Si intr-un ciob de cer zambeste luna,
tot asteptand a norilor risipa,
ii fac un semn discret acum,cu mana,
iar ea-mi raspunde stralucind,o clipa.

2 comentarii: