Furtuna de mai

A inceput acum pe cer razboiul,
toti norii se infrunta furiosi,
pe ulite stapan este noroiul
si oamenii se-nchina mai piosi.

Se naste tunet groaznic in inalturi,
e fiul fulgerului care s-a vazut,
coboara peste noi grabit,in salturi
si-apoi dispare-n vai,necunoscut.

Isi varsa cerul lacrimi cristaline
pe-obrazul ars al globului de lut
si din pamant se-nalta,drept,tulpine
de viitoare flori,parfum stiut.

Vantul nebun se-nvarte pe coclauri,
rotind un cantec intre frunze moi,
iar visul meu se umple de balauri
cu aripi de lumina,calde,noi.

Si intr-un ciob de cer zambeste luna,
tot asteptand a norilor risipa,
ii fac un semn discret acum,cu mana,
iar ea-mi raspunde stralucind,o clipa.